Când observăm că nu se așează viața așa cum ne-am dori, ne întoarcem la valorile noastre. Vedem unde punem energia fără să conștientizăm. Când copiii ne zguduie, ne uităm în interior. Observăm ce din noi este nevoie să se așeze în acel moment, pentru ca noi să ne așezăm pe un alt făgaș. Am auzit-o de la “maeștrii” parenting-ului modern, dar și de la bunica:

Mamă, dacă voi sunteți bine, copiii vor fi și ei.

Da, hrană sănătoasă, mișcare, aer curat, educație psiho-emoțională, rutină, repere, dar toate funcționează atunci când viața noastră, a părinților, este împlinită, cu sens, inspirată. Numai atunci fundația este propice, iar metodele pe care le culegem pentru a-i ghida prin viață se așează ca într-un puzzle. Altfel, am testat pe pielea mea: nu funcționează și nu funcționează, deși sună tare bine pe hârtie.

Dacă-ți trăiești valoarea cea mai ridicată, te simți împlinit

Și îmi doresc să nu fie cazul vostru, dar eu mi-am găsit acea valoare intrinsecă, sensul, târziu în viață, când deja ar fi “trebuit” să fiu pe drumul meu. M-am oprit din tot ceea ce făceam și am căutat. Mi-a luat luni să dau deoparte fațada pe care mi-o construisem, pentru a găsi acel ceva al meu. M-a determinat să schimb macazul și n-a fost simplu. Încă mai urnesc la cârmă și așez în jurul meu piesele vieții pentru a pune în practică ceea ce fac cu plăcere.

Aș face fără bani, dar mi-ar prinde bine să și trăiesc din asta

Dr. John Demartini mi-a reamintit la un seminar susținut recent:

Dacă ai o pasiune, ceva care te inspiră, să te intrebi și cum poți fi bine plătit pentru asta. Stai cu întrebarea până îți apar răspunsurile și să faci ceva despre asta. Alocă timp, energie. Las-o la dospit. Las-o să crească.

Acum ani de zile pe când duceam viață de corporație am fost în Barcelona la un training cu cei mai buni dintre cei mai buni din social media. Am plecat bulversată după ce le-am ascultat poveștile. Un multimilionar a povestit cum făcea bani vânzând haine virtuale pentru cei care jucau un joc numit Second Life. Este nevoie să ai puțin curaj pentru a-ți investi resursele într-o idee atât de neconformistă, dar povestea lui era un succes răsunător. Cunosc un povestitor minunat și i-am spus într-o zi după ce am stat ore de vorbă:

  • Tu ești un povestitor. Nu te mai irosi pe alte căi. Poți trăi din asta. Ca vorbitor motivațional, ca povestitor cu tâlc la teambuilding-uri, la training-uri. Ai un talent extraordinar.
  • A râs. Utopie am citit în privirea lui.

Diferența dintre cei doi este curajul și încrederea că fiecare dintre noi ne putem găsi un loc sub soare făcând ceea ce am fost meniți să facem.

Valorile de zi cu zi

Acel fir roșu pe care îl urmezi are însă nevoie însă să se așeze pe o structură. Le-aș spune niște valori pragmatice, cele care ne ajută să navigăm în lume. Valorile acestea ne vin natural. Nu țin de o lume ideală în care ne-ar plăcea să trăim, țin de ceea ce ne vine cu ușurință să urmăm. Sunt prioritățile noastre zilnice. Am avut surpriza să descoper recent la un seminar de mindfulness că valorile acestea nu sunt pe viață.

Am primit o listă unde puteam bifa ceea ce ne inspiră. Vocea din mine care deja își cunoaște jumătatea, știe, i-ar fi putut bifa și lui valorile: Onestitate, Loialitate, Integritate …

Îl văd cum completează însă cu totul altceva. Ridic o sprânceană și îmi spune ușurat:

  • Mă lepăd de valori. Respir ușurat pentru prima dată în ani. Nu le mai pot duce. Mă sufocă de atâta timp. Nu, spune și continuă zâmbind: Pasiune, Curiozitate, Iubire, Încredere …

Mă întreb în sinea mea cum poate cineva să se ghideze atâția ani după niște valori care nu-l reprezintă. Poate au însemnat odată ceva, dar nu mai înseamnă astăzi. Sau poate o facem inconștient cu toții prin angajamente pe care ni le-am asumat, crezând că drumul nostru era unul, când, de fapt, mintea ne-a ghidat spre o imagine despre drumul nostru.

Este nevoie să alocăm timp pentru a ne face curat printre valori, așa cum facem în spațiul în care trăim

Oricum ar fi, clar îmi este că pe măsură ce evoluăm, valorile ni se pot schimba, la fel și prioritățile. Totuși, scopul rămâne același. Demartini a venit cu niște soluții practice, pentru a ne găsi acele valori pragmatice.

Notează trei lucruri la fiecare întrebare și vezi ce apare la final:

  1. Spațiul –  Cu ce este ocupat? Cum arată? Acasă/la birou?
  2. Timpul – Cum ți-l petreci?
  3. Energia  – Ce îți crește energia? Ce ți-o scade?
  4. Bani – Pe ce îi cheltuiești?
  5. Ordine – În ce domeniu ești cel mai bine organizat?
  6. Focus spontan – Ce îți atrage atenția acum? De obicei, într-un spațiu, la oameni?
  7. Gândire – La ce te gândești? Cum îți dorești să arate viața ta? Ce dorințe ai?
  8. Ce îți spui în dialogul interior despre viața ta?
  9. Ce conversații ai cu ceilalți? Ce subiecte aduci tu în conversație?
  10. Ce te inspira? – Cântece? Filme? Ce anume te emoționează?
  11. Obiective

Găsește maxim 5 valori și adu-le în spațiul tău cotidian. Prea multe, îți vor risipi energia în mult prea multe direcții. Deloc, te va purta viața precum bate vântul. Ne permitem oare să lăsăm momentul să ne hotărască direcția? Voi ce ziceți?

Foto – Luca Bravo @ Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *