Mereu adepta învățării libere, spontane, neorganizate, în contact cu viața, i-am cumpărat puține jucării Sofiei, am mizat pe cele nefinisate, ne-am mișcat mult și am explorat curioase fiecare colț al trăirilor. Am văzut-o înflorind și m-am bucurat de alegere. Iarna, o nouă sarcină și viața la bloc s-au dovedit însă niște provocări. Colac peste pupăză, la un seminar al Oanei Moraru am aflat și despre ferestrele de oportunitate în dezvoltarea copiilor, moment în care am început să mă întreb dacă acopăr întreaga gamă de stimuli necesari etapei ei păstrându-ne rutina cotidiană.

Pedagog cu experiență, Oana Moraru m-a sprijinit să-mi lărgesc orizontul, să înțeleg care sunt pilonii fundației formării personalității și să aleg conștient dezvoltarea și consolidarea lor, chiar dacă uneori întâmpin rezistență sau nu ar fi prima alegere a copilului. Viața nu ne oferă numai ceea ce ne place, când ne place, iar capacitatea de a jongla cu fiecare experiență se formează încă de la început.

Așa că am observat pasiunea Sofiei de nestăvilit pentru cărți, pe care am îmbrățișat-o cu bucurie, dar care vine la pachet cu prea multe ore statice, petrecute cu spatele curbat pe covor, am observat cum cere rapid ajutor când nu-i convine ceva sau cum abandonează activitățile multe prea migăloase.

Ce sunt ferestrele de oportunitate neurologică?

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu ferestrele de oportunitate, acestea marchează “momentele când densitatea sinapselor și activitatea metabolică a anumitor porțiuni ale creierului sunt foarte înalte, iar creierul devine în mod particular eficient în anumite tipuri de învățare”. Practic, baza pentru încrederea în sine se pune până la vârsta de un an, sinapsele pentru înțelegerea faptului că există o consecință pentru fiecare acțiune se realizează până la un an și jumătate. În același mod, pentru inteligența emoțională, controlul impulsurilor, dezvoltarea motrică, rezolvarea problemelor, vocabularul, vederea, atașamentul, independența și altele aspecte există niște etape critice pentru dezvoltare și altele pentru consolidare.

Aceste perioade propice învățării nu sunt ghicite, sunt fundamentate pe baza unor dovezi științifice documentate pe baza tehnicilor imagistice, cu ajutorul cărora s-au putut înregistra diferite niveluri de energie în anumite zone de dezvoltare ale creierului. Dacă doriți să aprofundați subiectul, teoria lui Erik Erikson, psiholog și psihanalist german, este extrem de utilă pentru înțelegerea modului în care mediile fizic, social, cultural şi ideatic influențează procesele biologice şi psihologice înnăscute rezultând în modelarea personalității individului. Vă recomand să citiți Copilărie și Societate.

Ce influențează succesul școlar?

Același om de știință a identificat și factorii care stau la baza succesului școlar: “atitudinea (ascultarea activă, spiritul de observare, hărnicia, implicarea, responsabilitatea, reziliența, atenția voluntară, concentrarea),  mișcarea prin spațiu sau aspectul fizic  (tonusul, motricitatea grosieră, motricitatea fină, coordonarea, echilibrul, starea de bine , starea de sănătate), dezvoltarea socio-emoțională (imaginea de sine, conectarea cu ceilalți, rolul în grup, reglarea impulsurilor și a emoțiilor), logica (gândirea tehnică, logica abstractă, achizițiile de informații, operațiile gândirii), limbajul, comunicare, artele, vocația și intenția”.

În concluzie, chiar dacă avem un creier extrem de plastic, capabil să se adapteze de-a lungul vieții, este deja demonstrat că cei mai potriviți stimuli oferiți la o anumită vârstă pot face diferența în dezvoltarea potențialului unui individ. Așa că, sprijinită de minunata noastră bonă, am lansat săptămânal niște direcții în care oferim stimuli prin anumite activități. Fiecare activitate este liberă, adoptată când simțim că-i oportun, hrănită de creativitatea momentului și de energia copilului. Pe lângă acestea, avem programul zilnic de ieșit afară în parc, interacționat cu alți copii, participat la sarcinile casei și activitățile hrănite de dorințele spontane ale Sofiei. Programul este adaptat vârstei de 2 ani și 5 luni și nu-i gândit să respecte un anumit orar.

program

Foto: http://connect.jefferson.edu/s/1399/index.aspx?pgid=1212&gid=1&cid=2982

This Post Has 2 Comments

  1. Aura

    Ada, sunt foarte inspirationale articolele tale! Recunosc ca ma inspir din ele in activitatile cu fetita si iti multumesc pentru asta! Iar tabelul cu activitatile zilnice este minunat, mai ales ca multe dintre ele sunt activitati domestice, regulate. Dar am o intrebare: cam de la ce varsta a inceput Sofia sa participe activ la ele si sa aiba si rabdare? Noi practicam cu Ema diferite jocuri casnice insa sare foarte repede de la o activitate la alta si nu prea are rabdare.. Te pup cu drag

    1. adriana

      Mulțumesc pentru apreciere, nici nu știi cât am nevoie să știu că sunt utile informațiile și că ajung la urechile celor care le caută. În primul rând cred că-i necesar să clarificăm ceva, la 1 an și jumătate, timpul în care copilul poate sta concentrat pe o activitate variază de la 30 de secunde la 2 minute, la 2 ani – 3 minute, la 3 ani – poate sta și 8 minute atent. Am început cu Sofia foarte devreme, 2-3 luni, cu activități senzoriale, adaptate perioadei. Fâșia minute la rând un textil. Important este sa-ți adaptezi așteptările perioadei ei de dezvoltare. Acum Sofia duce hainele murdare în coșul cu rufe, pune hainele în mașina de spălat, șterge praful cu atenție până termină, dacă-i citesc, stă și o oră nemișcată, dar asta-i pasiunea ei, colorează singură 2-3 minute și schimbă activitatea, face un puzzle de 16-20 de piese singură, coase un animal de o planșă câteva secunde și renunță etc. Dacă Ema este atentă câteva secunde la o activitate, fără indicațiile tale, este ideal. Chiar și cu indicațiile tale, tot sub două minute va fi atenția ei focusată pe o activitate. În concluzie, răbdarea copiilor nu poate fi comparată cu cea a adulților, iar aceasta se antrenează. Vei vedea cum progresează în timp. Apreciaz-o verbal când vezi, nu cu bravo, dă-i spațiu să încerce singură înainte să intervii, chiar dacă vei vedea că-i puțin frustrată uneori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *