Putem interzice, amenința, pedepsi, chiar acoperi ochii copiilor. Adevărul este că nimic din acestea nu-i vor proteja de imaginile sau filmele nepotrivite pentru ei. Tot ce vor face este să-i atragă și mai tare, determinându-i să se ascundă mai eficient și să mintă. Iar noi vom rămâne pe afară, încadrați în grupul celor care nu-i înțeleg și nu-i acceptă. Eu, cel puțin, prefer să știu ce se întâmplă, orice ar fi, pentru că numai așa pot ghida procesul.

Sigur, avem la dispoziție o multitudine de programe sau firewall-uri pentru a monitoriza comportamentul copiilor online și a le restricționa accesul către un conținut neadecvat pe care le putem folosi. Dar, adevărul este că cel mai util este să-i ghidăm să se autoobserve și să fie capabili să aleagă din marea de informații disponibile lor pe cele care le sunt folositoare. Dezvoltându-le acest ghid interior vor fi cu adevărat protejați.

Dar cum? Sprijinându-l/-o …

Să-și cunoască și să-și integreze emoțiile

Uneori am senzația că suntem amândoi într-un roller coaster. Este o explozie de energie, care sare de la una la alta, navigând prin mii de emoții zilnic. Am mare grijă cum și ce spun. Sunt într-o perioadă când totul pare nou, iar emoțiile devin copleșitoare. Uneori nu sunt capabili să facă față tumultului de emoții, cu atât mai puțin le pot introduce într-o anume categorie sau să le numească.

Când cineva îl agresează, avem tendința de a acționa pentru a stopa fenomenul, dar acordăm oare suficient timp pentru a-l sprijini să-și observe și să integreze sentimentele? Suferă? Este trist? Furios? Neputincios? Dacă este scos la tablă și nu știe, este rușinat? Jenat? Tulburat? Frustrat? Dezamăgit de el însuși? Când ia o notă mare la o lucrare? Este ușurat? Mulțumit? Victorios? Să ne luăm timpul pentru a observa emoțiile pe care le traversează, să-l ajutăm să le identifice și să le validăm, pentru a-l ajuta să înțeleagă că este normal și sănătos să aibă o mulțime de sentimente, pe care și le poate exprima adecvat.

Să cunoască efectele dăunătoare ale pornografiei

Nu-i suficient să-i spunem că este rău pentru el sau că nu-i voie. Este necesar să-i explicăm în detaliu ceea ce se întâmplă cu mintea lui, cu corpul lui, despre cum privește sexul o persoană care se uită la filme porno. Cum îi poate afecta respectul de sine și relațiile în general. Dacă aveți nevoie de detalii, cumpărați How to talk to your kids about pornography. Să-i vorbim despre actorii din filmele porno, cum sunt aceștia distribuiți într-un anumit film, aleși, degradați, reduși la simple obiecte și tratați ca niște ființe de consum, de joasă speță. Să-i povestim despre cum vizualizarea frecventă a unui atare conținut, cu o energie joasă, care-i manipulează instinctele, îi afectează starea de bine, determinându-l să-i vadă pe alții ca pe niște obiecte sexuale și nimic mai mult.

Ce este un comportament sexual sănătos

În familie, ne cenzurăm uneori atingerile, chiar săruturile, păstrându-le pentru ușile închise, fără să știm că acestea ar putea fi exact modelele sănătoase pentru un comportament sexual sănătos. Relația dintre noi îi pare ca fiind una asexuală, așa că, fără să fie conștient disociază o relație sexuală de o relație romantică. Este nevoie să-l lăsăm să pătrundă puțin în intimitatea unei relații normale povestindu-i despre elementele care stau la baza ei, pentru a putea distinge între ceea ce înseamnă că un comportament este sănătos sau nesănătos. Acesta este unul dintre acele momente când ajunge la ei ceea ce suntem noi la interior, nu cuvintele noastre. De-i nevoie să facem noi un salt de dragul lui, să-l facem, zic.

Să le vorbim despre iubire, respect, limite și importanța ascultării dorințelor celuilalt pentru o relație sexuală sănătoasă, sigur. Însă, ceea ce va ajunge la inima lor este emoția pe care le-o transmitem acasă, dincolo de cuvintele noastre frumoase. Să-i explicăm efectele nocive ale coerciției, intimidării, apatiei, abuzului, transformării unei persoane într-un obiect sexual, lipsa conexiunii emoționale într-o relație sexuală. Copilul are nevoie să afle de ce sexualitatea sănătoasă este importantă, iar noi este nevoie să scoatem tabuurile din sertar și să le includem cât mai des în conversații.

Respectul față de alți oameni

Las-o pe maică-ta, că așa sunt femeile! Auzim frecvent asemenea fraze în familiile din jur. Există un joc ales de multe cupluri de a-l ironiza pe partener, de a te alia cu cel mic în spatele ușilor închise. Nu știm că nu facem decât să-i oferim un model nociv de lipsă de respect pentru partener. Numai atunci când suntem interesați de ceea ce simt și fac ceilalți, cu adevărat, nu declarativ, îi comunicăm că este ceva important. Îi va fi dificil pe viitor să tolereze transformarea altuia în obiect sexual, când îl va vedea drept o persoană demnă de respect și bunăvoință. Ca părinte, poți fi un model puternic pentru a-i comunica această valoare, având grijă să nu incluzi pe cei din jur în anumite categorii (Așa sunt oamenii de felul acesta) și punând în valoare grija și respectul (Nu e minunat cum prietenul l-a consolat și l-a încurajat să mai încerce o dată când a căzut?)

Parte din conversație

Nu-i suficient să vorbim o dată și să punem subiectul în cui răsuflând ușurați că am scăpat de elefantul din cameră. Pe măsură ce copilul crește, se poate confrunta cu o presiune din partea colegilor de a urmări aceleași lucruri, pentru a fi parte din grup sau hormonii îl vor determina să caute tot felul de stimuli de care înainte nu era interesat. Poate chiar iubirea i-a bătut la ușă. Să nu uităm că nu există o vârstă potrivită pentru dragoste, așa că ironizarea sentimentelor lui nu-i o cale bună, dacă vrem să menținem porțile comunicării deschise.

Așadar, constant este util să-l întrebăm despre ceea ce urmărește online, a mai auzit la școală, îl îngrijorează și, în special, ce i se mai pare cool. Comunicarea deschisă, fără judecăți de valoare, va seta tonul tot ce are de spus îți poate spune. Cu toate acestea, noi avem și rolul ingrat de a trage linie spunându-i că nu tot ceea ce alege să facă îi este util.

Dincolo de toate aceste instrumente, baza lui este mediul sănătos de acasă, unde este îngrijit, respectat și iubit.

 

Sursă info:

Tolley, A. (2012, October). How can I protect my children and teens from pornography exposure? Familyshare.com. Retrieved from http://familyshare.com/how-can-i-protect-my-children-and-teens-from-pornography-exposure

Foto sursa – www.iStockphoto.com

This Post Has 4 Comments

  1. Pingback: De unde știi că un băiat te place? - Disciplină de mamăDisciplină de mamă

  2. eumiealmeu

    E bine să se pună la punct lucrurile astea. E foarte bine când copilul știe ce poate face și ce nu.
    Îl întreb pe fiul meu, uneori, destul de rar, ca să nu-i dau de gândit, dacă accesează nebunii (bine, le zic direct)
    iar el îmi spune că are prea multe lucruri frumoase la care să se uite ca să-și murdărească ochii cu prostii.
    (eu vorbesc despre un ditamai băiatul!)
    Și chiar nu se uită. În casă. Ce s-o întâmpla pe stradă… în grupul de prieteni…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *